Istoric Mănăstirea Humor
Mânăstirea își are începutul în vremea lui Alexandru cel Bun, când, în anul 1415, marele vornic Oană ridică prima așezare mânăstirească, ascunsă între codri. Ștefan cel Mare a înzestrat biserica cu obiecte prețioase și manuscrise, dintre care se mai păstrează numai Tetravanghelul (1473). În anul 1527 mânăstirea a fost jefuită și distrusă de tătari. Ruinele acestei mânăstiri se pot vedea și astăzi la circa 300 m de actuala biserică. La 15 august 1530 jupân Toader Bubulog, mare logofăt, sluga credincioasă a lui Petru Rareș și soția sa Anastasia, au ridicat actuala biserică când era egumen chiar Paisie, după cum ne informează pisania. În 1535, o echipă de patru meșteri zugravi a executat decorarea marii biserici. Există indicii serioase că între aceștia se află zugravul de biserici (și curtean al măriei sale Petru, Voievodul Moldovei) Toma din Suceava. Lunga existență a mânăstirii a facut necesară renovarea în mai multe rânduri a bisericii în 1868, 1888, apoi în secolul al XX-lea în 1960 - 1961 și 1967 - 1970, restaurarea picturii fiind făcută în anii 1971 - 1972. Desființată îin 1786, funcționează ca biserică de mir până în 1990, când este reactivată ca mânăstire cu obște de călugărițe.