CATISMA XII-a la Ortodox.ro

CATISMA XII-a - PSALMII: 85-90

Vezi Durău

PSALMUL 85

Pleacă-Ți, Doamne, auzul şi ascultă-mă, că sărac şi lipsit sunt eu;
păzeşte-mi sufletul, că sfânt sunt eu; Dumnezeul meu, mântuieşte-l pe robul Tău, pe cel ce nădăjduieşte’n Tine.
Miluieşte-mă, Doamne, că spre Tine voi striga toată ziua;
veseleşte sufletul robului Tău, că spre Tine, Doamne, mi-am ridicat sufletul.
Că Tu, Doamne, eşti bun şi blând şi mult-milostiv tuturor celor ce Te cheamă.
Ascultă-mi, Doamne, rugăciunea şi ia aminte la glasul rugii mele.
Spre Tine am strigat eu în ziua necazului, fiindcă Tu m’ai auzit.
Nimeni nu-i asemenea Ție între dumnezei, Doamne, şi nici oricare alte fapte nu sunt ca faptele Tale.
Toate neamurile pe care le-ai făcut vor veni şi se vor închina înaintea Ta, Doamne, şi vor preamări numele Tău,
că mare eşti Tu, Cel ce faci minuni, numai Tu singur eşti Dumnezeu.
Călăuzeşte-mă, Doamne, pe calea Ta şi voi umbla întru adevărul Tău; veselească-se inima mea, ca să se teamă de numele Tău.
Mărturisi-mă-voi Ție, Doamne, Dumnezeul meu, cu toată inima mea şi’n veac voi preamări numele Tău.
Că mare este mila Ta spre mine, sufletul mi l-ai izbăvit din iadul cel mai de jos.
Dumnezeule, călcătorii de lege s’au ridicat împotrivă-mi şi adunarea celor tari a căutat după sufletul meu; şi nu pe Tine Te-au pus înaintea lor.
Dar Tu, Doamne, Dumnezeule, Tu eşti îndurat şi milostiv, îndelung răbdător, mult milostiv şi adevărat.
Caută spre mine şi mă miluieşte, tăria Ta dă-i-o slugii Tale şi mântuieşte-l pe fiul slujnicei Tale.
Fă cu mine semn spre bine, ca să vadă cei ce mă urăsc şi să se ruşineze, că Tu, Doamne, m’ai ajutat şi m’ai mângâiat.

PSALMUL 86

Temeliile Lui sunt în munții cei sfinți;
Domnul iubeşte porțile Sionului mai mult decât toate sălaşele lui Iacob.
Lucruri slăvite s’au grăit despre tine, cetate a lui Dumnezeu.
Celor ce mă cunosc le voi pomeni de Raab şi de Babilon; şi, iată, străinii şi Tirul şi poporul Etiopienilor, aceştia acolo s’au născut.
Un om va spune: ,,Mamă Sion” şi: ,,Omul acesta s’a născut în el” şi: "Însuşi Cel-Prea-Înalt l-a întemeiat".
Domnul o va povesti în scriptura popoarelor şi a căpeteniilor lor, a celor ce s’au născut în ea.
Cât de mult se veselesc toți cei ce-şi au sălaşul în Tine!

PSALMUL 87

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat şi noaptea înaintea Ta;
să ajungă rugăciunea mea înaintea Ta, pleacă-Ți, Doamne, auzul spre ruga mea!
Că sufletul mi s’a umplut de rele şi viața mea de iad s’a apropiat.
Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă, ajuns-am ca un neajutorat, liber printre cei morți,
ca nişte răniți ce zac aruncați în mormânt, de care Tu nu-Ți mai aduci aminte, lepădați de la mâna Ta.
Pusu-m’au în groapa cea mai de jos, întru cele întunecate şi în umbra morții.
Asupra mea s’a întărit mânia Ta şi toate valurile Tale le-ai adus peste mine.
Depărtat-ai pe cunoscuții mei de la mine, urâciune m’au făcut loruşi,
predat am fost şi n’am putut să scap, ochii mei au slăbit de întristare;
strigat-am către Tine, Doamne, toată ziua, spre Tine mi-am întins eu mâinile mele:
oare morților le vei face minuni?, sau doctorii îi vor scula pe ei din morți pentru ca aceia să-Ți aducă laudă?
Oare’n mormânt va povesti cineva despre mila Ta şi’ntru pierzanie despre adevărul Tău?
Oare în întuneric vor fi cunoscute minunile Tale şi dreptatea Ta, în pământ uitat?
Dar eu către Tine, Doamne, am strigat şi dimineața rugăciunea mea Te va întâmpina.
De ce, Doamne, lepezi Tu sufletul meu şi-Ți întorci fața de la mine?
Sărac sunt eu şi’n suferințe din tinerețile mele, înălțat am fost, dar şi umilit şi mâhnit.
Furiile Tale au trecut peste mine, înfricoşările Tale m’au tulburat, ca nişte ape m’au împresurat, toată ziua laolaltă m’au cuprins.
Depărtat-ai de la mine pe prieten şi pe vecin şi pe cunoscuții mei de la suferință.

PSALMUL 88

Milele Tale, Doamne, în veac le voi cânta, cu gura mea din neam în neam voi vesti adevărul Tău.
Că ai zis: ,,Mila pe veci se va zidi, în ceruri se va întări adevărul Meu.
Făcut-am legământ cu aleşii Mei, juratu-M’am lui David, robul Meu:
Până’n veac îți voi întări seminția şi din neam în neam îți voi zidi tronul”.
Cerurile vor mărturisi minunile Tale, Doamne, şi adevărul Tău în adunarea sfinților.
Că cine fi-va în nori asemenea Domnului? Şi cine se va asemăna cu Domnul între fiii lui Dumnezeu?
Dumnezeu, Cel preamărit în sfatul sfinților, mare este şi de temut peste toți cei dimprejurul Său.
Doamne, Dumnezeul puterilor, cine este asemenea Ție? Tare eşti, Doamne, şi adevărul Tău e împrejurul Tău.
Tu stăpâneşti puterea mării, pornirea valurilor ei Tu o potoleşti.
Tu l-ai smerit pe cel mândru ca pe un rănit, cu brațul puterii Tale Ți-ai risipit vrăjmaşii.
Ale Tale sunt cerurile, al Tău este pământul; lumea şi plinirea ei Tu le-ai întemeiat,
miazănoaptea şi marea Tu le-ai făcut, Taborul şi Ermonul în numele Tău se vor bucura.
Al Tău este brațul care are putere; întărească-se mâna Ta, dreapta Ta să se înalțe!
Dreptatea şi judecata sunt temelia tronului Tău, mila şi adevărul vor merge înaintea feței Tale.
Fericit e poporul care cunoaşte strigăt de bucurie; Doamne, în lumina feței Tale vor merge
şi întru numele Tău ziua’ntreagă se vor bucura şi întru dreptatea Ta se vor înălța.
Că Tu eşti lauda puterii lor şi întru bună-voința Ta ni se va înălța nouă fruntea.
Că de la Domnul ne este apărarea, de la Sfântul lui Israel, Împăratul nostru.
Pe-atunci le-ai grăit în vedenii sfinților Tăi şi ai zis: ,,Celui puternic i-am dat ajutor, pe cel ales din poporul Meu l-am înălțat;
pe robul Meu David l-am aflat, cu untdelemnul Meu cel sfânt l-am uns;
pentru că mâna Mea îi va veni într’ajutor şi brațul Meu îl va întări;
duşmanul nu va avea nici un spor împotrivă-i şi nici fiul nelegiuirii nu-i va mai face rău;
pe vrăjmaşii lui îi voi despica înaintea feței sale şi pe cei ce-l urăsc îi voi pune pe fugă.
Şi adevărul Meu şi mila Mea cu el vor fi şi fruntea lui în numele Meu se va înălța;
şi mâna lui o voi pune’n mare şi dreapta lui o voi pune’n râuri.
El mă va chema: Tatăl meu eşti Tu, Dumnezeul meu şi ocrotitorul mântuirii mele!
Pe el Mi-l voi face întâi-născut, mai înalt decât regii pământului;
în veac îi voi păstra mila Mea şi legământul Meu credincios îi va fi;
seminția lui o voi aşeza în veacul veacului şi tronul său ca zilele cerului.
Dacă fiii lui vor părăsi legea Mea şi nu vor umbla după judecățile Mele,
de vor necinsti dreptățile Mele şi poruncile Mele nu le vor păzi,
atunci cu toiag le voi cerceta fără-de-legile şi cu biciuiri păcatele;
dar mila Mea nu o voi risipi de la ei, nici nu voi fi nedrept întru adevărul Meu,
nici legământul nu Mi-l voi necinsti, iar cele ce ies din buzele Mele nu le voi desființa.
Juratu-M’am odată întru sfinţenia Mea că lui David nu îi voi minți;
seminția lui în veac va dura şi tronul său va fi ca soarele înaintea Mea
şi ca luna pe’ntotdeauna aşezată şi martor credincios în cer”.
Dar Tu Te-ai lepădat de unsul Tău şi l-ai înjosit şi Te-ai aruncat asupră-i;
legământul robului Tău l-ai rupt şi sfântul său locaş pe pământ l-ai batjocorit.
Toate gardurile i le-ai doborât, întăriturile lui i le-ai făcut spaimă.
Toți cei ce treceau pe drum l-au jefuit, ocară li s’a făcut el vecinilor săi.
Dreapta celor ce-l necăjesc ai înălțat-o, pe toți vrăjmaşii lui i-ai veselit;
ajutorarea săbiei lui ai luat-o de la el şi’n război nu l-ai ajutat.
Stării lui de curăţie i-ai pus capăt, tronul i l-ai doborât la pământ;
zilele vieții i le-ai micşorat, ruşine ai revărsat asupră-i.
Până când, Doamne, Te’ndepărtezi întru totul? Până când mânia Ta ca focul se va aprinde?
Aminteşte-Ți ce anume e fiinţa mea; oare'n zadar i-ai făcut Tu pe toți fiii oamenilor?
Cine este omul care va trăi şi nu va vedea moartea şi sufletul şi-l va izbăvi din mâna iadului?
Unde sunt, Doamne, milele Tale de odinioară pe care’ntru adevărul Tău i le-ai jurat lui David?
Adu-Ți aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi pe care eu de la multe neamuri o port în sân,
de ocara cu care vrăjmaşii Tăi m’au ocărât, cu care au ocărât reîmpăcarea unsului Tău.
Binecuvântat este Domnul în veci! Amin! Amin!

PSALMUL 89

Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam.
Mai înainte de a se fi făcut munții şi de a se fi plăsmuit pământul şi lumea lui, din veşnicie până’n veşnicie Tu eşti.
Să nu-l întorci îndărăt pe om în umilinţă, Tu, Cel ce ai zis: "Întoarceți-vă, fii ai oamenilor!"
Că o mie de ani în ochii Tăi, Doamne, sunt ca ziua de ieri care a trecut şi cât o strajă în noapte.
Anii lor vor fi ca o nimica; el se va trece ca iarba dimineața,
dimineaţa va înflori şi se va trece, în seară va cădea, se va ofili şi se va usca.
Că’ntru urgia Ta ne-am istovit şi’ntru mânia Ta ne-am tulburat.
Pus-ai fără-de-legile noastre înaintea Ta, veleatul nostru în lumina feței Tale.
Că zilele noastre toate s’au istovit, întru mânia Ta ne-am istovit, anii noştri ca un păianjen şi-au depănat povestea.
Zilele anilor noştri, în durata lor, sunt şaptezeci de ani, iar de vor fi’n putere, optzeci de ani; iar ce e mai mult decât aceştia, trudă şi durere. Că liniştire s’a aşternut peste noi şi ne vom domoli.
Cine cunoaşte puterea urgiei Tale, şi’n afara fricii de Tine cine-Ți va măsura mânia?
Aşa că, fă-mi mie cunoscută dreapta Ta, şi celor ce’n inima lor şi-au cercat înțelepciunea.
Întoarce-Te, Doamne; până când?... şi mângâie-i pe robii Tăi!
Umplutu-ne-am dimineața de mila Ta şi ne-am bucurat şi ne-am veselit în toate zilele noastre;
să ne veselim pentru zilele în care ne-ai smerit, pentru anii în care-am văzut rele.
Caută spre robii Tăi şi spre lucrurile Tale şi călăuzeşte-i pe fiii lor;
şi fie peste noi strălucirea Domnului Dumnezeului nostru şi lucrurile mâinilor noastre le îndreptează.

PSALMUL 90

Cel ce locuieşte întru ajutorul Celui Prea-înalt întru acoperământul Dumnezeului cerului se va sălăşlui.
El Îi va zice Domnului: ,,Tu eşti ocrotitorul meu şi scăparea mea”; El este Dumnezeul meu şi într’Însul voi nădăjdui.
Că El te va izbăvi de lațul vânătorilor şi de cuvântul tulburător.
Cu spatele te va umbri şi sub aripile Lui vei nădăjdui, adevărul Său ca o pavăză te va înconjura.
Nu te vei teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua,
de lucrul ce umblă în întuneric, de reaua întâmplare şi de demonul cel de amiazăzi.
Cădea-vor dinspre latura ta o mie şi zece mii de-a dreapta ta, dar de tine nu se vor apropia.
Cu numai ochii tăi vei privi şi răsplătirea păcătoşilor o vei vedea.
Căci Tu, Doamne, Tu eşti nădejdea mea; pe Cel-Preaînalt Ți L-ai făcut scăpare.
Lucruri rele nu se vor apropia de tine şi bici nu se va apropia de sălaşul tău.
Că îngerilor Săi le va porunci pentru tine ca să te păzească în toate căile tale;
pe mâini te vor înălța, ca nu cumva piciorul tău să ți-l izbeşti de piatră;
peste aspidă şi vasilisc vei merge şi vei călca peste leu şi peste balaur.
,,Că el în Mine şi-a pus nădejdea, iar Eu îl voi izbăvi; îl voi adăposti, fiindcă a cunoscut numele Meu.
Striga-va spre Mine şi-l voi auzi; împreună cu el sunt Eu în necaz şi-l voi scăpa şi-l voi preamări;
cu lungime de zile îl voi umple şi-i voi arăta mântuirea Mea”.

●●●

DUPĂ A XII-A CATISMĂ:

Sfinte Dumnezeule... (de 3 ori)

Prea Sfântă Treime...

Tatăl nostru...

Doamne, Cel ce ai primit lacrimile păcătoasei şi pe ale lui Petru şi pe ale vameşului care dintru adânc a strigat şi l-ai îndreptat: îndură-Te şi de mine, cel ce cu umilinţă cad înaintea Ta, Mântuitorule, şi mă mântuieşte!

Slavă...

Milostiveşte-Te spre mine ca şi spre vameşul, Doamne, şi ca pe păcătoasa mă curăţeşte, Stăpâne, şi ca pe cananeanca mă miluieşte, după mare mila Ta!

Şi acum...

Maica luminii, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, roagă-te Lui Hristos Dumnezeu, să ne răsară dimineaţă şi mare milă sufletelor noastre.

Doamne, miluieşte (de 40 de ori).

Doamne, Dumnezeul meu, Cel ce singur eşti bun şi de oameni iubitor, singur bun şi blând, singur adevărat şi drept, singur îndurat şi milostiv: să vină puterea Ta peste mine, netrebnicul robul Tău, şi să mă întărească cu bună-vestirea dumnezeieştii Tale învăţături!

Aşa, Stăpâne, Iubitorule de bine şi Iubitorule de milostivire, luminează-mi cele dinlăuntru ale mele şi toate mădularele, cu voinţa Ta!

Curăţeşte-mă de toată răutatea şi păcatul!

Păzeşte-mă neîntinat şi curat de toată spurcăciunea şi lucrarea diavolească!

Dăruieşte-mi după bunătatea Ta ca lucrurile Tale să le cuget, poruncile Tale să le gândesc, în voile Tale să umblu, de frica Ta să mă tem şi cele plăcute Ţie să fac până la suflarea mea cea de pe urmă.

Ca după mila Ta cea negrăită să-mi păzesc împreună trupul şi sufletul, mintea şi cugetul meu, biserică nespurcată de orice cursă a potrivnicului să mă fac.

Doamne, Doamne al meu, acoperă-mă cu milostivirea Ta şi nu mă părăsi pe mine, păcătosul, necuratul şi-al Tau rob nevrednic.

Că Tu, Doamne, eşti sprijinitorul meu şi întru Tine este lauda mea totdeauna şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Amin.