CATISMA XVIII-a - PSALMII: 119-133
Vezi Darvari
PSALMUL 119
- Către Domnul am strigat în necazul meu şi El m’a auzit.
- Doamne, izbăveşte-mi sufletul de buze nedrepte şi de limbă vicleană!
- Ce ți se va da şi ce ți se va adăuga prin limba vicleană?:
- săgeţile Celui-Tare, ascuțite în cărbunii pustiului.
- Vai mie, că pribegia mea s’a prelungit, în sălaşele lui Chedar m’am sălăşluit.
- Mult a pribegit sufletul meu.
- Cu cei ce urăsc pacea eram paşnic; când le grăiam, fără pricină se războiau cu mine.
PSALMUL 120
- Ridicat-am ochii mei la munți, de unde-mi va veni mie ajutorul.
- Ajutorul meu vine de la Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
- Nu-ți va da piciorul spre tremur, nici va dormita Cel ce te păzeşte.
- Iată, nu va dormita şi nici nu va dormi Cel care-l păzeşte pe Israel.
- Domnul te va păzi, Domnul îți este acoperământ de-a dreapta ta.
- Ziua soarele nu te va arde, nici luna noaptea.
- Domnul te va păzi de tot răul, Domnul îți va păzi sufletul.
- Domnul îți va păzi intrarea şi ieşirea de acum şi până’n veac.
PSALMUL 121
- Veselitu-m’am spre cei ce mi-au zis: ,,Să mergem în casa Domnului!”
- Stând erau picioarele noastre în curțile Tale, Ierusalime,
- Ierusalime, cel ce eşti zidit ca o cetate ce-şi ține obştea toată deopotrivă.
- Că acolo s’au suit semințiile, semințiile Domnului ca mărturie lui Israel, numele Domnului să-L mărturisească.
- Că acolo s’au aşezat scaune de judecată, scaune asupra casei lui David.
- Rugați-vă pentru cele ce sunt spre pacea Ierusalimului şi pentru propăşirea celor ce te iubesc.
- Pace fie în puterea ta şi propăşire în meterezele tale.
- De dragul fraților mei şi al vecinilor mei, pace de-acum grăiam pentru tine.
- De dragul casei Domnului Dumnezeului nostru, pe cele bune le-am căutat pentru tine.
PSALMUL 122
- Spre Tine mi-am ridicat ochii, spre Tine, Cel ce locuieşti în cer.
- Iată, aşa cum ochii robilor se uită la mâinile stăpânilor lor, aşa cum ochii slujnicei se uită la mâinile stăpânei sale, tot astfel şi ochii noştri spre Domnul Dumnezeul nostru până ce Se va milostivi de noi.
- Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne, că prea sătui suntem de dispreț;
- peste măsură ni s’a umplut sufletul de ocara celor îndestulați şi de disprețul celor mândri.
PSALMUL 123
- De n’ar fi fost că Domnul era întru noi - să spună acum Israel -
- de n’ar fi fost că Domnul era întru noi când oamenii s’au ridicat împotriva noastră
- atunci ei de vii ne-ar fi înghițit în mânia ce împotriva noastră se pornise;
- apa ne-ar fi copleşit, sufletul nostru ar fi trecut prin şuvoi,
- aşa ar fi trecut sufletul nostru prin ape de netrecut.
- Binecuvântat să fie Domnul, Cel ce nu ne-a dat pradă dinților lor.
- Sufletul nostru ca o pasăre a scăpat din lațul vânătorilor; lațul s’a rupt, iar noi ne-am izbăvit.
- Ajutorul nostru este în numele Domnului, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
PSALMUL 124
- Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului: în veac nu se va clinti cel ce locuieşte în Ierusalim.
- Munți se află împrejuru-i şi Domnul este împrejurul poporului Său de acum şi până’n veac.
- Că Domnul nu va îngădui ca toiagul păcătoşilor să fie peste moştenirea drepților, ca nu cumva drepții întru fărădelegi să-şi întindă mâinile.
- Fă-le bine, Doamne, celor buni şi celor drepți cu inima;
- dar pe cei ce se abat pe căi strâmbe îi va duce Domnul cu cei ce lucrează fărădelege. Pace peste Israel!
PSALMUL 125
- Când i-a întors Domnul din robie pe cei din Sion, devenit-am ca nişte oameni ai alinării.
- Atunci ni s’a umplut gura de bucurie şi limba de veselie; atunci se zicea între neamuri: ,,Mari lucruri a făcut Domnul cu ei!”
- Mari lucruri a făcut Domnul cu noi, iar noi eram atunci bucurându-ne.
- Întoarce-i, Doamne, pe cei robiți ai noştri aşa cum se întorc pâraiele în miazăzi.
- Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera.
- În mergerea lor mergeau şi plângeau aruncându-şi semințele, dar în venire cu bucurie vor veni purtându-şi în seceră snopii.
PSALMUL 126
- De n’ar zidi Domnul casa, în zadar s’ar osteni ziditorii; de n’ar păzi Domnul cetatea, zadarnic ar veghea-o paznicul.
- Zadarnic vă sculați de dimineață, voi, cei ce mâncați pâinea durerii; sculați-vă după ce v’ați odihnit, atunci când El le-a dat iubiților Săi somnul.
- Iată, fiii sunt moştenirea Domnului, răsplata rodului pântecelui.
- Ca nişte săgeți în mâna viteazului, aşa sunt fiii părinților aprigi.
- Fericit e omul care-şi va sătura dorul cu ei; nu vor fi ruşinați când le vor grăi duşmanilor în poartă.
PSALMUL 127
- Fericiți sunt toți cei ce se tem de Domnul, cei ce umblă în căile Sale.
- Tu vei mânca rodul muncii tale; fericit eşti, şi bine-ți va fi.
- Femeia ta va fi ca o vie roditoare în laturile casei tale; fiii tăi, ca nişte tinere odrasle de măslin împrejurul mesei tale.
- Iată, aşa se va binecuvânta omul care se teme de Domnul.
- Domnul te va binecuvânta din Sion şi vei vedea bunătăţile Ierusalimului în toate zilele vieții tale;
- şi-i vei vedea pe fiii fiilor tăi. Pace peste Israel!
PSALMUL 128
- De multe ori, din tinerețile mele, s’au luptat ei cu mine - s’o spună astăzi Israel -,
- de-atâtea ori, din tinerețile mele, s’au luptat ei cu mine şi nu m’au biruit.
- Prin spatele meu au uneltit păcătoşii, pe-acolo şi-au prelungit nelegiuirea.
- Domnul e drept; grumajii păcătoşilor i-a retezat.
- Ruşinați să fie şi întorşi îndărăt toți cei ce urăsc Sionul;
- facă-se ca iarba pe acoperişuri, care se usucă mai’nainte de-a fi smulsă,
- care n’a umplut mâna celui ce seceră şi nici brațul celui ce adună snopii,
- asupra căreia trecătorii nu vor zice: "Binecuvântarea Domnului fie peste voi!”, sau: ,,Întru numele Domnului v’am binecuvântat”.
PSALMUL 129
- Dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne; Doamne, auzi glasul meu!
- Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul rugăciunii mele.
- De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi?
- Că la Tine este iertarea.
- De dragul numelui Tău, îndelung Te-am aşteptat, Doamne, îndelung aşteptat-a sufletul meu spre cuvântul Tău,
- nădăjduit-a sufletul meu spre Domnul. Din straja dimineții până’n noapte, din straja dimineții să nădăjduiască Israel spre Domnul.
- Că la Domnul este mila şi la El e multă mântuire
- şi El îl va mântui pe Israel de toate fărădelegile lui.
PSALMUL 130
- Doamne, inima nu mi s’a semețit, nici ochii nu mi s’au trufit, nici n’am umblat în lucruri prea mari şi nici în cele ce sunt cu mult mai presus decât mine.
- Dacă n’aş fi fost cu gândul în smerenie, ci, dimpotrivă, sufletul mi l-aş fi semețit precum e pruncul înțărcat de maică, aşa i-ai fi răsplătit sufletului meu.
- Să nădăjduiască Israel în Domnul de acum şi până’n veac!
PSALMUL 131
- Adu-Ți aminte, Doamne, de David şi de toată blândeţea lui,
- cum I s’a jurat el Domnului şi I-a făgăduit Dumnezeului lui Iacob:
- nu voi intra în sălaşul casei mele, nu mă voi sui în patul culcuşului meu,
- nu voi da somn ochilor mei şi nici genelor mele dormitare şi nici odihnă tâmplelor mele
- până nu-I voi afla un loc Domnului, un locaş Dumnezeului lui Iacob.
- Iată, am auzit de el în Efrata, l-am aflat în poienile din dumbravă.
- Intra-vom în locaşurile Lui, ne vom închina pe locul unde-au stat picioarele Lui.
- Scoală-Te, Doamne, întru odihna Ta, Tu şi chivotul sfințeniei Tale!
- Preoții Tăi se vor îmbrăca întru dreptate şi sfinții Tăi se vor bucura.
- De dragul lui David, robul Tău, să nu întorci fața Unsului Tău.
- Domnul i-a jurat lui David un adevăr, şi nu se va dezice: ,,Din rodul coapsei tale voi pune pe tronul tău.
- Dacă fiii tăi vor păzi legământul Meu şi aceste mărturii ale Mele pe care Eu am să-i învăț, atunci şi fiii lor de-a pururi vor şedea pe tronul tău”.
- Fiindcă Domnul a ales Sionul, locuință pentru Sine Şi l-a ales:
- ,,Aceasta este odihna Mea în veacul veacului, aici voi locui, că Eu l-am ales.
- Binecuvântând îi voi binecuvânta strânsura, pe săracii săi îi voi sătura de pâine,
- pe preoții săi îi voi îmbrăca în mântuire şi sfinții lui cu bucurie se vor bucura.
- Acolo voi face să răsară fruntea lui David, acolo I-am pregătit făclie Unsului Meu;
- pe duşmanii Lui îi voi îmbrăca în ruşine, dar peste El sfințenia Mea va înflori”.
PSALMUL 132
- Iată acum: ce este atât de bun sau atât de frumos decât să locuiască frații împreună?
- Aceasta este ca mirul pe cap ce se coboară pe barbă, pe barba lui Aaron, ce se coboară pe marginea veşmântului său;
- e ca roua Ermonului ce se coboară pe Munții Sionului; că acolo a poruncit Domnul bine-cuvântarea şi viață până’n veac.
PSALMUL 133
- Iată, acum, binecuvântați pe Domnul, voi, toate slugile Domnului, voi, cei ce stați în casa Domnului, în curțile casei Dumnezeului nostru.
- Noaptea ridicați-vă mâinile spre cele sfinte şi binecuvântați pe Domnul.
- Domnul din Sion să te binecuvinteze, El, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
●●●
DUPĂ A OPTSPREZECEA CATISMĂ:
Sfinte Dumnezeule... (de 3 ori)
Prea Sfântă Treime...
Tatăl nostru...
Mai înainte de a mă osândi, Doamne, Doamne al meu, dă-mi întoarcere şi îndreptare de păcatele mele cele multe!
Dă-mi umilinţa duhovnicească pentru ca să strig către Tine: "Dumnezeul meu Cel milostiv şi iubitor de oameni, miluieşte-mă!"
Slavă...
Dobitoacelor celor fără de minte asemănându-mă eu, păcătosul, m-am făcut deopotrivă cu ele; "dăruieşte-mi întoarcere, Hristoase, ca să iau de la Tine mare milă"
Şi acum...
"Nu-ţi întoarce, Stăpână, faţa ta de la mine, cel ce mă rog ţie, ci ca o Maică milostivă a înduratului Dumnezeu, sârguieşte de-mi dăruieşte să mă pocăiesc, mai înainte de sfârşit, ca să mă mântuiesc prin Tine.
Că tu, Doamna mea, eşti mântuirea mea şi nădejdea mea cea neînfruntată".
Doamne, miluieşte! (de 40 de ori)
Doamne, nu mă mustra cu mânia Ta şi cu urgia Ta nu mă certa!
Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu celui viu, miluieşte-mă pe mine păcătosul, săracul, golul, leneşul, nepăsătorul, lipsitul, ticălosul, desfrânatul şi prea-desfrânatul, care mă tăvălesc în păcate împotriva firii, întinatul, nerecunoscătorul, nemilostivul, împietritul, beţivul, aprinsul, obraznicul, îndrăzneţul, cel fără de răspuns şi nevrednic de iubirea Ta de oameni, dar vrednic de tot chinul şi de gheenă şi de pedeapsă.
Deci, pentru atâta mulţime de greşale ale mele, Izbăvitorule, nu mă pune sub mulţimea chinurilor, ci mă miluieşte, că sunt neputincios şi cu sufletul şi cu trupul, cu judecata şi cu gândul; şi mă mântuieşte pe mine, nevrednicul robul Tău, cu judecăţile pe care le ştii, pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre, Născătoarei de Dumnezeu, şi ale tuturor sfinţilor, care din veac bine Ţi-au plăcut Ţie.
Că binecuvântat eşti în vecii vecilor.
Amin.