CATISMA XX-a - PSALMII 143-151
Vezi Putna
PSALMUL 143
- Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul meu, Cel ce-mi învață mâinile pentru luptă şi degetele pentru război.
- El e Mila mea şi Scăparea mea, Ocrotitorul meu şi Izbăvitorul meu, Apărătorul meu; în El am nădăjduit, în El, Cel ce pe poporul meu sub mine îl supune.
- Doamne, ce este omul, că i Te-ai făcut cunoscut? Sau fiul omului, că-l iei în seamă?
- Omul cu deşertăciunea se aseamănă, zilele lui ca umbra trec.
- Doamne, apleacă cerurile şi Te pogoară; atinge-Te de munți, şi ei vor fumega.
- Cu fulger fulgeră-i şi risipeşte-i! Săgețile Tale trimite-le, şi-i vei tulbura.
- Dintru înălțime trimite-Ți mâna, scoate-mă şi izbăveşte-mă din ape multe, din mâna fiilor străinilor,
- a căror gură deşertăciune a grăit şi a căror dreaptă e dreapta nedreptății.
- Dumnezeule, cântare nouă Îți voi cânta, în psaltire cu zece strune Îți voi cânta, Ție,
- Celui ce regilor le dai mântuire, Celui ce pe David, robul Tău, îl mântuieşti de sabie rea.
- Izbăveşte-mă şi mă scoate din mâna fiilor străinilor, a căror gură deşertăciune a grăit şi a căror dreaptă e dreapta nedreptății,
- ai căror fii sunt ca nişte mlădițe adânc răsădite în propria lor tinerețe, ale căror fiice sunt înfrumusețate, împodobite precum un chip în templu.
- Cămările lor sunt pline, vărsându-se din una în alta; oile lor, cu mulți miei, umplu porțile când ies,
- boii lor sunt graşi, gard căzut nu se află, nici vreo scurgere, nici vreo strigare în ulițele lor.
- Ei l-au fericit pe poporul care o duce astfel; dar fericit e poporul al cărui Dumnezeu e Domnul.
PSALMUL 144
- Pe Tine Te voi înălța, Dumnezeul meu, Împăratul meu, şi numele Tău îl voi binecuvânta în veac şi în veacul veacului.
- În toate zilele Te voi bine-cuvânta şi numele Tău îl voi lăuda în veac şi în veacul veacului.
- Mare este Domnul şi lăudat foarte şi nici o margine nu este măreției Sale.
- Neam după neam vor lăuda lucrurile Tale şi puterea Ta o vor vesti;
- de măreția slavei sfințeniei Tale vor grăi şi despre minunile Tale vor povesti
- şi despre puterea înfricoşătoarelor Tale fapte vor istorisi şi măreția Ta o vor spune;
- amintirea mulțimii bunătății Tale o vor revărsa şi de dreptatea Ta se vor bucura.
- Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung-răbdător şi mult-milostiv.
- Domnul bun le este tuturor şi îndurările Lui peste toate lucrurile Lui.
- Să Te laude pe Tine, Doamne, toate lucrurile Tale, şi cuvioşii Tăi să Te binecuvinteze.
- Despre slava împărăției Tale vor istorisi şi despre stăpânirea Ta vor spune,
- ca să-i facă pe fiii oamenilor să-Ți cunoască stăpânirea şi slava măreției împărăției Tale.
- Împărăția Ta este împărăția tuturor veacurilor şi stăpânirea Ta, din neam în neam. Credincios este Domnul față de spusele Sale şi sfânt în toate lucrurile Sale.
- Domnul îi sprijină pe toți cei ce cad şi-i ridică pe toți cei prăbuşiți.
- Ochii tuturor nădăjduiesc în Tine, iar Tu le dai hrana la vreme potrivită.
- Tu mâna Ți-o deschizi şi de bunăvoință saturi tot ce e viu.
- Drept este Domnul în toate căile Sale şi sfânt în toate lucrurile Sale.
- Aproape este Domnul de toți cei care-L cheamă, de toți cei ce întru adevăr Îl cheamă.
- Voia celor ce se tem de El o va face şi rugăciunea lor o va auzi şi El îi va mântui.
- Domnul îi păzeşte pe toți cei ce-L iubesc, iar pe toți păcătoşii îi va nimici.
- Gura mea va grăi lauda Domnului; tot ce e trup să bine-cuvinteze numele Său cel sfânt în veac şi în veacul veacului.
PSALMUL 145
- Suflete al meu, laudă-L pe Domnul!
- Lăuda-voi pe Domnul în viața mea, Dumnezeului meu cânta-voi atât cât voi fi viu.
- Nu vă încredeți în cei puternici, în fiii oamenilor, în care nu-i nici o mântuire;
- suflarea li se va duce, ei în pământul lor se vor întoarce, e ziua’n care gândurile lor toate vor pieri.
- Fericit e cel căruia Dumnezeul lui Iacob îi este ajutor, a cărui nădejde e în Domnul Dumnezeul lui,
- Cel ce a făcut cerul şi pământul, marea şi tot ceea ce se află’n ele; Cel ce păzeşte adevărul în veac,
- Cel ce face judecată pentru cei năpăstuiți, Cel ce dă hrană celor flămânzi; Domnul îi dezleagă pe cei ferecați în obezi,
- Domnul îi ridică pe cei prăbuşiți, Domnul înțelepţeşte orbii, Domnul îi iubeşte pe cei drepți,
- Domnul îi păzeşte pe cei străini; pe orfan şi pe văduvă îi va lua asupra Sa, iar calea păcătoşilor o va nimici.
- Împărăți-va Domnul în veci, Dumnezeul tău, Sioane, în neam şi în neam.
PSALMUL 146
- Lăudați-L pe Domnul, că bun lucru este un psalm; dulce să-I fie Dumnezeului nostru lauda.
- Când Domnul va zidi Ierusalimul, El la un loc îi va aduna pe risipiții lui Israel,
- El, Cel ce-i vindecă pe cei cu inima zdrobită şi le leagă la un loc frânturile,
- Cel ce numără mulţimea stelelor şi pe toate le cheamă pe nume.
- Mare este Domnul nostru şi mare Îi este tăria şi priceperii Sale nu-i este hotar.
- Domnul îi ia asupra Sa pe cei blânzi, dar pe cei păcătoşi pân’la pământ îi smereşte.
- Începeți cântare Domnului prin cântare de laudă, în alăută cântați-I Dumnezeului nostru,
- Celui ce cu nori înveleşte cerul, Celui ce pregăteşte ploaie pământului, Celui ce’n munți face să răsară iarbă şi verdeață spre slujba oamenilor,
- Celui ce le dă animalelor hrana şi puilor de corb care pe El Îl cheamă.
- Nu în puterea calului Îi este vrerea, nici în gleznele omului bunăvoirea.
- Bunăvoirea Domnului este în cei ce se tem de El şi în cei ce nădejdea şi-o pun în mila Lui.
PSALMUL 147
- Laudă-L pe Domnul, Ierusalime, laudă-L pe Dumnezeul tău, Sioane,
- că El a întărit stâlpii porților Tale, El i-a bine-cuvântat pe fiii tăi în tine;
- El, Cel ce pace a pus la hotarele tale şi cu fruntea grâului te-a săturat.
- Cel ce graiul Său i-l trimite pământului, cât de repede aleargă cuvântul Său!,
- Cel ce dă zăpadă ca lâna şi negura o presară precum cenuşa;
- El gheața Şi-o azvârle ca pe dumicați, în fața gerului Său cine va sta?;
- El cuvântul Şi-l va trimite şi-i va topi, vântul Său va sufla şi apele vor curge.
- Cuvântul Său i-l vesteşte lui Iacob, îndreptările şi judecățile Sale lui Israel.
- Nu astfel a făcut oricărui neam şi nici nu le-a arătat judecățile Sale.
PSALMUL 148
- Lăudați-L pe Domnul din ceruri, lăudați-L pe El întru cele înalte.
- Lăudați-L pe El, toți îngerii Lui, Lăudați-L pe El, toate puterile Lui.
- Lăudați-L pe El, soarele şi luna, Lăudați-L pe El, stelele şi lumina.
- Lăudați pe El, cerurile cerurilor, şi apa cea mai presus de ceruri;
- ele să laude numele Domnului, că El a zis şi ele s’au ivit, El a poruncit şi ele s’au zidit;
- El le-a aşezat în veac şi în veacul veacului: lege a pus, şi ea nu se va trece.
- Lăudați-L pe Domnul de pe pământ, voi, balauri şi toate adâncurile,
- focul, grindina, zăpada, gheața, suflarea de vifor, voi, cele ce-I îndepliniți cuvântul,
- munții şi dealurile toate, pomii roditori şi toți cedrii,
- fiarele şi toate animalele, târâtoare şi păsări zburătoare,
- regii pământului şi toate popoarele, mai-marii şi toți judecătorii pământului,
- tinerii şi fecioarele, bătrânii cu cei mai tineri
- să laude numele Domnului, că numai numele Lui s’a înălțat; lauda Lui e deasupra cerului şi a pământului,
- şi El va înălța fruntea poporului Său. Aceasta-i cântare tuturor cuvioşilor Săi, fiilor lui Israel, poporului ce se apropie de El.
PSALMUL 149
- Cântați-I Domnului cântare nouă, lauda Lui în adunarea celor cuvioşi.
- Să se veselească Israel de Cel ce l-a făcut şi fiii Sionului să se bucure de Împăratul lor.
- Să laude numele Lui în horă; din timpane şi din psaltire să-I cânte.
- Că binevoieşte Domnul întru poporul Său şi-i va înălța pe cei blânzi întru mântuire.
- Lăuda-se-vor cuvioşii întru slavă şi’n aşternuturile lor se vor bucura.
- Laudele’nalte ale lui Dumnezeu fi-vor în gura lor şi săbii cu două tăişuri în mâinile lor,
- ca să facă răzbunare printre păgâni şi pedepse printre popoare,
- ca să-i lege pe regii lor în obezi şi pe boierii lor în cătuşe de fier,
- ca să facă printre ei judecată scrisă; aceasta va fi slava pentru toți cuvioşii Lui.
PSALMUL 150
- Lăudați-L pe Dumnezeu întru sfinții Lui, lăudați-L întru tăria puterii Lui.
- Lăudați-L întru puterile Lui, lăudați-L după mulțimea slavei Lui.
- Lăudați-L în glas de trâmbiță, lăudați-L în psaltire şi’n alăută.
- Lăudați-L în timpane şi în horă, lăudați-L în strune şi în flaute.
- Lăudați-L în țimbale bine răsunătoare, lăudați-L în țimbale de strigare.
- Toată suflarea să-L laude pe Domnul! Aliluia!
●●●
DUPĂ A DOUĂZECEA-a CATISMĂ:
Sfinte Dumnezeule... (de 3 ori)
Prea Sfântă Treime...
Tatăl nostru...
Plinirea tuturor bunătăţilor, Tu eşti, Hristoase al meu; umple-mi de bucurie şi de veselie sufletul şi mă mântuieşte, ca un mult milostiv.
Slavă...
De am şi greşit, Dumnezeule, Mântuitorul meu, înaintea Ta, dar alt dumnezeu afară de Tine nu ştiu şi la milostivirea Ta nădăjduiesc.
Primeşte-mă dar pe mine, cel ce mă întorc, Milostive Părinte şi Fiule Unule Născut şi Duhule Sfinte, ca pe fiul cel pierdut şi mă mântuieşte!
Şi acum...
Altă scăpare şi sprijin tare afară de Tine, nu ştiu, Stăpână!; deci, ca ceea ce ai îndrăzneală către Cel ce S-a născut din Tine, ajută-mi şi mă miluieşte pe mine, robul Tău!
Doamne, miluieşte! (de 40 de ori)
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul şi-mi iartă mie, nevrednicul Tău rob câte Ţi-am greşit în toată vremea vieţii mele până acum şi orice am păcătuit ca un om, cu voie sau fără de voie, cu lucrul sau cu cuvântul, cu mintea sau cu gândul, din nesocotinţă sau din înfumurare, din multă trândăvie sau din lenevire; ori de m-am jurat pe numele Tău cel Sfânt, ori de am jurat strâmb, ori de am hulit în gândul meu, ori de am ocărât pe cineva, ori de am năpăstuit, sau am întristat, sau m-am mâniat cu ceva, sau am furat, sau m-am desfrânat, sau am minţit, sau am mâncat pe ascuns, sau pe vreun prieten care a năzuit la mine l-am trecut cu vederea, sau pe vreun frate l-am necăjit şi l-am amărât, sau stând la rugăciune şi la cântare, mintea mea cea rea a alunecat spre răutăţi, sau m-am desfătat peste cuviinţă, sau am râs nebuneşte, sau am spus glume, sau m-am trufit, sau la măriri deşarte m-am gândit, sau la frumuseţe deşartă am privit şi m-am biruit de ea, sau am bârfit, sau m-am lenevit la rugăciune, sau porunca duhovnicului nu am păzit, sau vorbe deşarte am grăit, sau altceva rău am făcut, sau acestea toate şi mai mult decât acestea am făcut şi nu le mai ţin minte.
Miluieşte-mă, Doamne, şi mi le iartă toate, ca un bun şi de oameni iubitor, ca în pace să adorm şi să dorm, cântând, binecuvântând şi slăvindu-Te pe Tine, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Prea Sfântul şi Bunul şi de viaţă Făcătorul Tău Duh.
AMIN., AMIN., AMIN!
PSALMUL 151
[Psalmul acesta a fost scris de David cu propria sa mână, deşi nu se numără printre cei o sută cincizeci.
Alcătuit la vremea când el se afla în luptă cu Goliat, acest psalm trece drept necanonic. El se află inclus în Septuaginta (extranume rar), dar nu şi în Versiunea Ebraică]:
- Cel mai mic eram între frații mei şi cel mai tânăr în casa tatălui meu; eu păstoream oile tatălui meu.
- Mâinile mele au făcut o harpă şi degetele mele au alcătuit o psaltire.
- Şi cine-I va vesti Domnului meu? Însuşi Domnul, El Însuşi va auzi.
- El l-a trimis pe îngerul Său şi de la oile tatălui meu m’a luat şi cu untdelemnul ungerii Sale m’a uns.
- Frații mei erau buni şi mari, dar nu întru ei a binevoit Domnul.
- Ieşit-am să stau față’n față cu străinul, şi el m’a blestemat cu idolii lui. Dar eu, smulgându-i sabia, i-am tăiat capul
- şi am îndepărtat ocara de la fiii lui Israel.