CATISMA V-a - PSALMII: 32-36

 Vezi Clocociov

CATISMA V-a

PSALMUL 32

  1. Bucurați-vă, drepților, întru Domnul!; celor drepți li se cuvine laudă.
  2. Lăudați-L pe Domnul în alăută, în psaltire cu zece strune cântați-I.
  3. Cântați-I Lui cântare nouă, frumos cântați-I în strigări de bucurie.
  4. Că drept este cuvântul Domnului, şi toate lucrurile Lui întru credință.
  5. Domnul iubeşte mila şi judecata, de mila Domnului este plin pământul.
  6. Prin cuvântul Domnului s’au întemeiat cerurile, iar puterea lor, prin duhul gurii Sale,
  7. adunând ca un burduf apele mării, punând adâncurile’n cămări.
  8. Tot pământul să se teamă de Domnul, de El să se cutremure toți cei ce locuiesc în lume;
  9. că El a zis şi ele s’au făcut, El a poruncit şi ele s’au zidit.
  10. Domnul risipeşte sfaturile neamurilor, aruncă planurile popoarelor şi dezice sfaturile mai-marilor.
  11. Dar sfatul Domnului rămâne în veac, din neam în neam gândurile inimii Lui.
  12. Fericit e neamul căruia Domnul îi este Dumnezeu, poporul pe care El Şi l-a ales să-L moştenească.
  13. Domnul a privit din cer, pe toți fiii oamenilor i-a văzut;
  14. din locul pe care Şi l-a gătit i-a văzut pe toți cei ce locuiesc pământul,
  15. El, Cel ce singur le-a plăsmuit inimile, Cel Ce toate lucrurile lor le pricepe.
  16. Un rege nu se mântuieşte prin mulțimea oştirii, şi nici uriaşul se va izbăvi prin mărimea tăriei lui;
  17. fără folos e calul când să scapi, cu mărimea puterii lui nu te va scăpa.
  18. Iată, ochii Domnului spre cei ce se tem de Dânsul, spre cei ce în mila Lui nădăjduiesc,
  19. să le izbăvească sufletele din moarte şi să-i hrănească la vreme de foamete.
  20. Sufletul nostru Îl va aştepta pe Domnul, că El este ajutorul şi ocrotitorul nostru;
  21. că întru El ni se va veseli inima şi în numele Său cel sfânt am nădăjduit.
  22. Fie, Doamne, mila Ta spre noi precum am nădăjduit şi noi întru Tine!

PSALMUL 33

  1. În toată vremea Îl voi binecuvânta pe Domnul, lauda Lui pururea în gura mea.
  2. Întru Domnul se va lăuda sufletul meu: audă cei blânzi şi să se veselească.
  3. Măriți-L pe Domnul laolaltă cu mine, împreună să-I înălțăm numele.
  4. Pe Domnul L-am căutat şi El m’a auzit şi din toate necazurile m’a izbăvit.
  5. Apropiați-vă de El şi luminați-vă şi fețele voastre nu se vor ruşina.
  6. Sărmanul acesta a strigat, iar Domnul l-a auzit şi din toate necazurile lui l-a mântuit.
  7. Îngerul Domnului îşi va pune tabăra împrejurul celor ce se tem de El, şi El îi va izbăvi.
  8. Gustați şi vedeți că bun este Domnul; fericit bărbatul care nădăjduieşte întru El.
  9. Temeți-vă de Domnul, voi, toți sfinții Lui, că nimic nu le lipseşte celor ce se tem de El.
  10. Bogații au sărăcit şi au flămânzit, dar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele.
  11. Veniți, fiilor, ascultați-mă pe mine; frica Domnului vă voi învăța.
  12. Cine este omul care doreşte viață, care iubeşte să vadă zile bune?
  13. Opreşte-ți limba de la rău iar buzele tale să nu grăiască vicleşug;
  14. ocoleşte răul şi fă binele, caută pacea şi mergi pe urmele ei.
  15. Ochii Domnului asupra celor drepți şi urechile Lui spre rugăciunea lor.
  16. Dar fața Domnului e împotriva celor ce fac rău, pentru ca pomenirea lor s’o şteargă de pe pământ.
  17. Strigat-au drepții, iar Domnul i-a auzit şi din toate necazurile lor i-a izbăvit.
  18. Aproape este Domnul de cei cu inima zdrobită şi-i va mântui pe cei smeriți cu duhul.
  19. Multe sunt necazurile drepților, dar din ele toate [Domnul] îi va izbăvi.
  20. Domnul le păzeşte oasele toate, nici unul din ele nu va fi zdrobit.
  21. Rea e moartea păcătoşilor şi vor greşi aceia care-l urăsc pe cel drept.
  22. Mântui-va Domnul sufletele robilor Săi şi nimeni nu va greşi din toți cei ce nădăjduiesc într’Însul.

PSALMUL 34

  1. Judecă-i, Doamne, pe cei ce-mi fac mie nedreptate, războieşte-Te împotriva celor ce se războiesc cu mine.
  2. Ia-Ți armura şi pavăza şi ridică-Te în ajutorul meu;
  3. sabie scoate şi închide calea celor ce mă prigonesc; spune-i sufletului meu: "Eu sunt mântuirea ta!”
  4. Ruşinați şi înfruntați să fie cei ce caută sufletul meu; cei ce-mi gândesc mie răul întoarcă-se îndărăt şi plini de ruşine.
  5. Să fie ei ca praful în fața vântului şi îngerul Domnului să-i necăjească;
  6. fie-le calea întuneric şi alunecare şi îngerul Domnului să-i fugărească.
  7. Fiindcă fără pricină ei pe ascuns în lațul lor mi-au pregătit pieirea, fără pricină mi-au suduit sufletul.
  8. Asupra lor să vină lațul pe care ei nu-l cunosc, pe ei să-i prindă cursa pe care au ascuns-o şi în acelaşi laț să cadă.
  9. Dar sufletul meu se va bucura întru Domnul, de mântuirea Lui se va veseli.
  10. Toate oasele mele vor zice: ,,Doamne, cine este asemenea Ție, să-l izbăvească pe sărman din mâna celor mai tari decât el, da, pe sărac şi pe sărman de cei ce îi jefuiesc?”
  11. Martori mincinoşi s’au ridicat şi de ceea ce nu ştiam m’au întrebat;
  12. prin rele pentru bune m’au răsplătit, secătuire sufletului meu.
  13. Dar eu, când ei mă supărau, cu haină de sac m’am îmbrăcat, cu postire mi-am smerit sufletul, iar rugăciunea mea în sânul meu se va întoarce.
  14. Ca şi cu un vecin, ca şi cu un frate de-al nostru, aşa de bine m’am purtat; ca şi cum aş fi jelit şi m’aş fi întristat, aşa m’am smerit.
  15. Dar ei împotriva mea s’au veselit şi s’au adunat; bice s’au adunat împotriva mea şi eu nu ştiam. Risipiți au fost, dar nu s’au căit.
  16. M’au pus la’ncercare, cu batjocură m’au batjocorit, cu dinții au scrâşnit împotrivă-mi.
  17. Doamne, când oare vei vedea? Îndepărtează-mi sufletul de la fața lor cea rea, de la lei, viața mea.
  18. Mărturisi-mă-voi Ție, Doamne, în adunare mare, întru popor puternic Te voi lăuda.
  19. Să nu se bucure de mine cei ce mă duşmănesc pe nedrept, cei ce fără pricină mă urăsc şi-şi fac semne cu ochiul.
  20. Că ei de pace îmi vorbeau, dar în mânie vicleşuguri gândeau
  21. şi larg şi-au deschis gura împotriva mea, zicând: ,,E bine, e bine, ochii noştri au văzut!”
  22. Tu ai văzut-o, Doamne, să nu păstrezi tăcere, Doamne, nu Te depărta de mine!
  23. Scoală-Te, Doamne, şi ia aminte la judecata mea, Dumnezeul meu şi Domnul meu, ia aminte la pricina mea.
  24. Judecă-mă, Doamne, după dreptatea Ta, Dumnezeul meu, aşa încât ei să nu se bucure de mine;
  25. să nu zică în inimile lor: ,,E bine, bine-i este sufletului nostru!”, nici să zică: ,,Noi l-am înghițit!”
  26. Să se ruşineze şi să se năruie deodată cei ce se bucură de răul meu, în ruşine să se îmbrace şi’n ocară cei ce se laudă împotriva mea.
  27. Dar cei ce-mi doresc mie dreptatea, ei să se bucure şi să se veselească şi să spună fără’ncetare: ,,MĂRIT SĂ FIE DOMNUL, Cel ce doreşte pacea robului Său!”
  28. Şi limba mea va grăi dreptatea Ta, în ziua’ntreagă lauda Ta.

PSALMUL 35

  1. Călcătorul de lege, păcătuind, zice’n sinea lui că înaintea ochilor săi nu este frică de Dumnezeu.
  2. Fiindcă el însuşi se amăgeşte chiar cu ochii săi, ca nu cumva să-şi afle fără-de-legea şi s’o urască.
  3. Cuvintele gurii sale sunt fără-de-lege şi vicleşug, el n’a dorit să înțeleagă cum e să fii bun.
  4. Fără-de-lege a gândit în aşternutul său, pe sine s’a pus în orice cale care nu e bună şi răutatea n’a urât-o.
  5. Doamne, mila Ta este în cer iar adevărul Tău se’ntinde pân’la nori;
  6. dreptatea Ta e ca munții lui Dumnezeu, adânc nepătruns judecățile Tale. Oameni şi dobitoace vei mântui Tu, Doamne;
  7. cât ai înmulțit mila Ta, Dumnezeule, fiii oamenilor în umbra aripilor Tale vor nădăjdui,
  8. din grăsimea casei Tale îi vei îmbăta şi din izvorul desfătării Tale îi vei adăpa.
  9. Că la Tine este izvorul vieții, întru lumina Ta vom vedea lumină.
  10. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine şi dreptatea Ta celor drepți la inimă.
  11. Să nu vină peste mine piciorul trufiei şi mâna păcătoşilor să nu mă clatine.
  12. Acolo au căzut toți cei ce lucrează fără-de-lege; izgoniți au fost şi nu vor putea să se ridice.

PSALMUL 36

  1. Nu-ți face sânge rău din pricina celor ce fac rău, nici nu-i pizmui pe cei ce lucrează fără-de-lege;
  2. căci ei ca iarba curând se vor ofili şi ca verdeața ierbii degrab se vor trece.
  3. Tu nădăjduieşte în Domnul şi fă binele şi locuieşte pământul şi hrăneşte-te din bogăția lui.
  4. Desfătează-te în Domnul şi El va împlini cererile inimii tale.
  5. Descoperă-I Domnului calea ta şi nădăjduieşte într’Însul, şi El va lucra
  6. şi dreptatea ți-o va scoate ca lumină şi judecata ta, precum amiaza.
  7. Supune-te Domnului şi roagă-L; nu-ți face sânge rău din pricina celui ce sporeşte’n calea sa, din pricina omului care face fără-de-lege.
  8. Potoleşte-ți furia, lasă mânia; nu-ți face sânge rău ca şi cum ai face răul;
  9. fiindcă cei ce fac răul vor pieri de istov, dar cei ce-L aşteaptă pe Domnul, ei vor moşteni pământul.
  10. Încă puțin, şi păcătosul nu va mai fi: îi vei căuta locul şi nu-l vei afla.
  11. Dar cei blânzi vor moşteni pământul şi se vor desfăta întru belşug de pace.
  12. Pândi-va păcătosul pe cel drept şi cu dinții va scrâşni asupră-i.
  13. Dar Domnul Îşi va râde de el, deoarece El de mai’nainte vede că ziua lui va veni.
  14. Sabie au scos păcătoşii, arcul şi l-au întins ca să-l doboare pe sărac şi pe sărman, ca să-i înjunghie pe cei drepți la inimă.
  15. Să intre sabia lor în inima lor, arcurile să li se sfărâme!
  16. Mai bun e puținul pentru cel drept decât multa bogăție a păcătoşilor.
  17. Că brațele păcătoşilor se vor zdrobi, dar Domnul pe cei drepți îi întăreşte.
  18. Cunoaşte Domnul căile celor fără prihană şi moştenirea lor în veac va fi;
  19. în vreme rea nu vor fi ruşinați, în zile de foamete se vor sătura.
  20. Că păcătoşii vor pieri, iar vrăjmaşii Domnului, de îndată ce au fost slăviți şi s’au înălțat, s’au stins, precum fumul au pierit.
  21. Păcătosul se împrumută şi nu înapoiază, dar dreptul are milă: el dă.
  22. Că cei ce-L binecuvintează pe El vor moşteni pământul, dar cei ce-L blesteamă vor pieri de istov.
  23. De la Domnul îşi îndreaptă omul paşii şi calea Lui o va dori foarte;
  24. când va cădea, el nu va fi doborât, că Domnul îl sprijină cu mâna Sa.
  25. Tânăr am fost, acum sunt, iată, bătrân şi nu l-am văzut pe cel drept părăsit, şi nici seminția lui cerşind pâine;
  26. cât e ziua de lungă, dreptul miluieşte şi împrumută şi seminția sa întru binecuvântare va fi.
  27. Fereşte-te de rău şi fă binele şi vei sălăşlui în veacul veacului.
  28. Că Domnul iubeşte judecata şi nu-i va părăsi pe cuvioşii Săi; ei în veac vor fi păziți. Dar nelegiuiții vor fi alungați, iar seminția necredincioşilor va fi stârpită;
  29. drepții însă vor moşteni pământul şi’n veacul veacului îşi vor avea sălaş pe el.
  30. Gura dreptului va murmura înțelepciune şi limba lui va rosti judecată;
  31. legea Dumnezeului său în inima lui, şi paşii lui nu se vor poticni.
  32. Păcătosul îl pândeşte pe cel drept şi caută să-l omoare;
  33. dar Domnul pe acesta nu-l va lăsa în mâinile lui şi nicicum nu-l va osândi atunci când îl judecă.
  34. Aşteaptă-L pe Domnul şi păzeşte-I calea şi El te va înălța pentru ca tu să moşteneşti pământul; când vor fi stârpiți păcătoşii, tu vei vedea.
  35. Văzutu-l-am pe cel necredincios ridicat în slăvi şi înălțându-se pe sine ca cedrii Libanului;
  36. şi am trecut pe-acolo şi, iată, nu era; şi l-am căutat, dar locul său nu era de găsit.
  37. Păzeşte nerăutatea şi caută ce e drept, că omul de pace lasă urmaşi după el;
  38. dar nelegiuiții vor fi nimiciți deodată şi urmaşii necredincioşilor fi-vor stârpiți.
  39. Dar mântuirea drepților e de la Domnul; El e ocrotitorul lor la vreme de necaz;
  40. şi Domnul le va ajuta şi El îi va izbăvi şi-i va scoate din mâna păcătoşilor şi-i va mântui, că ei au nădăjduit în El.

●●●

DUPĂ a V-a CATISMĂ:

Sfinte Dumnezeule... (de 3 ori)

Prea Sfântă Treime...

Tatăl nostru...

Înfricoşat este scaunul Tău, iar viaţa mea e plină de răutăţi: cine, dar, mă va izbăvi de nevoia cea de atunci, de nu Te vei milostivi spre mine Tu, Hristoase Dumnezeule, ca un îndurat şi de oameni iubitor?

Slavă...

Grija vieţii m-a scos din rai şi ce voi face eu, deznădăjduitul?

De aceea bat la uşa Ta, Doamne, şi strig: Doamne, deschide-mi şi prin pocăinţă, mă mântuieşte!

Şi acum...

Cum voi numi biserica Ta, Născătoare de Dumnezeu: liman duhovnicesc, raiul hranei celei cereşti, pricina vieţii celei ne-sfârşite?

Că toate bunătăţile le ai.

Roagă-te, dar, totdeauna Lui Hristos ca să mântuiască sufletele noastre!

Doamne, miluieşte! (de 40 de ori)

Dumnezeule cel drept şi lăudat!

Dumnezeule cel mare şi puternic!

Dumnezeule cel mai înainte de veci, care asculţi rugăciunea omului păcătos: ascultă-mă întru acest ceas şi pe mine, Cel Ce ai făgăduit să asculţi pe cei ce te vor chema întru adevăr.

Să nu Te îngreţoşezi de mine, cel ce am buze necurate şi sunt cuprins de păcate.

Nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor ce sunt pe mare, apucă arma şi pavăza şi Te scoală întru ajutorul meu!

Scoate sabia şi stai împotriva celor ce mă prigonesc!

Ceartă duhurile cele necurate şi le alungă de la faţa mea, a nepriceputului!

Să se depărteze de la gândul meu duhul urâciunii şi al pomenirii de rău, duhul zavistiei şi al vicleniei, duhul îngrozirii şi al lenevirii, duhul mândriei şi al oricărui fel de răutate, să mi se stingă toată aprinderea şi pornirea trupească care se stârneşte prin lucrarea diavolească; să mi se lumineze sufletul şi trupul şi duhul meu cu lumina cunoştinţei Tale dumnezeieşti.

Ca, prin mulţimea îndurărilor Tale, ajungând la unirea credinţei, întru bărbat desăvârşit şi la măsura vârstei să slăvesc, împreună cu îngerii şi cu toţi sfinţii, prea cinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău: al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în veci de veci.

Amin.