CATISMA VII-a - PSALMII: 46-53
Vezi Brâncoveni
PSALMUL 46
- Bateți din palme, voi, toate neamurile, strigați lui Dumnezeu cu glas de bucurie,
- că Domnul Cel-Preaînalt e înfricoşător, Împărat mare peste tot pământul.
- El ne-a supus nouă popoare şi neamuri sub picioarele noastre.
- El ne-a ales pe noi pentru moştenirea Sa, frumusețea lui Iacob pe care l-a iubit.
- Suitu-S’a Dumnezeu întru strigare, Domnul în glas de trâmbiță.
- Cântați Dumnezeului nostru, cântați-I, cântați Împăratului nostru, cântați-I,
- că Împărat a tot pământul e Dumnezeu, cântați cu înțelegere.
- Dumnezeu S’a împărățit peste neamuri, Dumnezeu şade pe tronul Său cel sfânt.
- Mai-marii popoarelor s’au adunat laolaltă cu Dumnezeul lui Avraam, că foarte s’au înălțat puternicii lui Dumnezeu pe pământ.
PSALMUL 47
- Mare este Domnul şi lăudat foarte în cetatea Dumnezeului nostru, în muntele Său cel sfânt,
- întru bucuria bine înrădăcinată a întregului pământ. Munții Sionului pe clinurile de miază-noapte, cetatea Împăratului celui mare.
- Dumnezeu în turnurile ei Se cunoaşte, atunci când o apără.
- Iată, regii pământului s’au adunat, venit-au toți împreună.
- Dac’au văzut-o astfel, s’au mirat, s’au tulburat, s’au zdruncinat,
- cutremur i-a cuprins; erau în chinuri, ca acelea ale femeii care naşte.
- Prin vânt năprasnic vei sfărâma Tu corăbiile Tarsului.
- Precum am auzit, aşa am şi văzut în cetatea Domnului puterilor, în cetatea Dumnezeului nostru; Dumnezeu a întemeiat-o pentru vecie.
- Gândit-am, Dumnezeule, la mila Ta în mijlocul locaşului Tău.
- După numele Tău, Dumnezeule, aşa e şi lauda Ta peste marginile pământului; dreapta Ta e plină de dreptate.
- Să se veselească muntele Sionului, fiicele Iudeii să se bucure de dragul judecăților Tale, Doamne.
- Înconjurați Sionul şi-l cuprindeți, spuneți-i povestea în turnurile lui.
- Puneți-vă inimile în puterea lui şi socotiți-i turnurile, ca să puteți povesti neamului de după voi.
- Că Acesta este Dumnezeu, Dumnezeul nostru, în veac şi în veacul veacului; El ne va păstori pe noi în veci.
PSALMUL 48
- Auziți acestea, voi, toate neamurile, ascultați, voi, toți cei ce locuiți în lume,
- voi, deopotrivă, pământenii şi fiii oamenilor, bogați şi săraci laolaltă.
- Gura mea va grăi înțelepciune şi cugetul inimii mele, pricepere;
- urechea mi-o voi pleca spre parabolă, ghicitoarea mi-o voi dezvălui în cânt de psaltire.
- De ce să mă tem în ziua cea rea? Nelegiuirea călcâiului meu îmi va da târcoale.
- Sunt unii care se încred în puterea lor şi cu mulțimea bogăției lor se laudă.
- Un frate nu poate mântui; va putea oare un om să mântuiască?, el nu-i va da lui Dumnezeu preț de răscumpărare pentru sine
- şi nici prețul mântuirii sufletului său,
- cu toate că s’a ostenit în veac şi viu va fi până’ntru sfârşit. Căci El nu va vedea stricăciune atunci când îi va vedea pe cei înțelepți murind.
- Cel nebun şi cel nepriceput vor sfârşi împreună şi bogăția lor o vor lăsa pentru alții;
- mormintele lor vor fi casele lor de-a pururi, locuințele lor din neam în neam, cu toate că ei cu numele lor şi-au numit pământurile.
- Şi oamenii, în cinste fiind, n’au înțeles: li s’au alăturat dobitoacelor celor fără minte, şi asemenea lor s’au făcut.
- Această cale a lor le este piatră de poticnire, dar după aceea vor fi mulțumiți cu spusele lor.
- Ca nişte oi sunt aşezați în iad, pe ei moartea îi va păstori; şi drepții vor avea stăpânire peste ei dimineața, iar ajutorul lor în iad se va învechi; izgoniți din slava lor au fost.
- Dar sufletul meu îl va mântui Dumnezeu din mâna iadului atunci când mă va lua.
- Nu te teme când omul se îmbogățeşte, nici când sporeşte slava casei lui.
- Că atunci când moare nu ia cu sine nimic, şi nici slava lui se va coborî după el.
- Că sufletul său, binecuvântat în timpul vieții lui, care te va lăuda când îi faci bine,
- intra-va în şirul părinților săi care’n veac nu vor vedea lumină.
- Omul, în cinste fiind, n’a înțeles: i s’a alăturat dobitoacelor celor fără minte, şi asemenea lor s’a făcut.
PSALMUL 49
- Dumnezeul dumnezeilor, Domnul a vorbit şi a chemat pământul de la răsăritul soarelui până la apus.
- Din Sion e bunăcuviința frumuseții Sale. Dumnezeu întru arătare va veni,
- Dumnezeul nostru, şi nu va păstra tăcere. Foc înaintea Lui va arde şi vifor mare fi-va împrejuru-I.
- Chema-va cerul de sus şi pământul ca să-l judece pe poporul Său.
- Adunați la El pe cuvioşii Săi, pe cei ce I-au întărit legământul deasupra jertfelor.
- Şi cerurile vor vesti dreptatea Lui, că judecător este Dumnezeu.
- „Ascultă, popor al Meu, şi-ți voi grăi ție, Israele, şi voi aduce mărturie împotriva ta; Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tău.
- Nu pentru jertfele tale te voi mustra, nu: arderile-tale-de-tot sunt pururea înaintea Mea.
- Nu voi primi viței din casa ta şi nici țapi din turmele tale,
- că ale Mele sunt toate fiarele câmpului, dobitoacele din munți şi boii;
- Eu cunosc toate păsările cerului, iar frumusețea țarinii cu Mine este.
- Dacă flămânzesc, nu ție îți voi spune, că a Mea este lumea şi plinirea ei.
- Oare carne de taur voi mânca, sau voi bea Eu sânge de țapi?
- Jertfeşte-I lui Dumnezeu jertfă de laudă şi plineşte-I Celui-Preaînalt făgăduințele tale.
- „Şi’n ziua necazului tău cheamă-Mă pe Mine şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei preamări”.
- Dar păcătosului i-a zis Dumnezeu: „De ce povesteşti tu dreptățile Mele şi legământul Meu îl iei în gura ta?
- Tu ai urât învățătura, iar cuvintele Mele le-ai aruncat înapoia ta.
- Dacă vedeai un hoț, alergai, împreună cu el, iar cu cel desfrânat îți puneai şi tu partea ta.
- Gura ta prisosea în răutate şi limba ta vicleşuguri împletea.
- Şezând, tu cleveteai împotriva fratelui tău şi împotriva fiului maicii tale puneai piatră de poticnire. Pe acestea le-ai făcut, iar Eu am tăcut;
- tu ai gândit fără-de-lege, că adică Eu voi fi asemenea ție. Dar Eu te voi mustra, şi păcatele tale ți le voi pune’n față.
- Înțelegeți dar aceste lucruri, voi, cei ce-L uitați pe Dumnezeu, ca nu cumva El să vă răpească şi să nu fie nimeni să vă scape.
- O jertfă de laudă Mă va preamări şi acolo e calea în care-i voi arăta mântuirea lui Dumnezeu”.
PSALMUL 50
- Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulțimea îndurărilor Tale şterge fără-de-legea mea.
- Spală-mă’ntru totul de fără-de-legea mea şi de păcatul meu mă curățeşte.
- Că fără-de-legea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
- Ție unuia am greşit şi răul în fața Ta l-am făcut,
- Că, iată, întru fără-de-legi m’am zămislit şi în păcate m’a născut maica mea.
- Că, iată, adevărul l-ai iubit: cele nearătate şi cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi le-ai arătat mie.
- Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăți, spăla-mă-vei şi mai alb decât zăpada mă voi albi.
- Auzului meu vei da bucurie şi veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite.
- Întoarce fața Ta de către păcatele mele şi toate fără-de-legile mele şterge-le.
- Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
- Nu mă lepăda de la fața Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.
- Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
- Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
- Izbăveşte-mă de vina sângelui, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
- Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
- Că de-ai fi voit jertfă, Ți-aş fi dat; arderile-de-tot nu le vei binevoi.
- Jertfă lui Dumnezeu: duh umilit; inima zdrobită şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
- Fă-i bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
- Atunci vei binevoi jertfa de dreptate - prinosul şi arderile-de-tot, atunci vor pune pe altarul Tău viței.
PSALMUL 51
- Ce te făleşti întru răutate, puternice, şi toată ziua întru fără-de-lege?
- Limba ta a uneltit nedreptate, ca un brici ascuțit a făcut vicleşug.
- Iubit-ai răul mai mult decât binele, nedreptatea mai mult decât a grăi dreptatea.
- Iubit-ai toate cuvintele pierzării, limbă vicleană!
- Pentru aceasta Dumnezeu te va nimici până la urmă, te va smulge şi te va muta din locaşul tău şi rădăcina ta din pământul celor vii.
- Vedea-vor drepții şi se vor teme şi vor râde de el şi vor zice:
- „Iată omul care nu şi L-a făcut pe Dumnezeu ajutor, ci s’a încrezut în mulțimea bogăției sale şi s’a întărit întru deşertăciunea sa”.
- Dar eu sunt ca un măslin roditor în casa lui Dumnezeu; eu în mila lui Dumnezeu am nădăjduit în veac şi în veacul veacului.
- Slăvi-Te-voi în veac pentru ceea ce ai făcut şi voi aştepta numele Tău, că bun este El înaintea cuvioşilor Tăi.
PSALMUL 52
- Zis-a cel nebun întru inima sa: „Nu este Dumnezeu!”. Stricați au devenit şi urâți s’au făcut în fără-de-legi; nu-i nimeni care să facă binele!
- Din cer Şi-a aplecat Dumnezeu privirea spre fiii oamenilor să vadă dacă este cineva care’nțelege sau care-L caută pe Dumnezeu.
- Toți s’au abătut, împreună netrebnici s’au făcut, nu-i nimeni care să facă binele, nu, nici măcar unul nu este!
- Oare nici unul din cei ce lucrează fără-de-legea nu va ajunge la cunoaştere? Cei ce-l mănâncă pe poporul Meu, aşa cum mănâncă pâine, nu L-au chemat pe Dumnezeu.
- Cu frică s’au temut acolo unde nu era frică, fiindcă Dumnezeu a risipit oasele celor ce plac oamenilor; ruşinați au fost, căci Dumnezeu i-a făcut de nimic.
- Cine va da din Sion mântuirea lui Israel? Când Domnul va întoarce robia poporului Său, atunci se va bucura Iacob şi se va veseli Israel.
PSALMUL 53
- Dumnezeule, întru numele Tău mântuieşte-mă şi întru puterea Ta mă judecă.
- Dumnezeule, auzi rugăciunea mea, ia aminte la cuvintele gurii mele.
- Că s-au ridicat străinii împotriva mea şi oameni tari au căutat după sufletul meu; ei nu L-au pus pe Dumnezeu înaintea lor.
- Iată, Dumnezeu îmi ajută mie şi Domnul este ocrotitorul sufletului meu.
- Pe cele rele le va întoarce asupra vrăjmaşilor mei; cu adevărul Tău îi vei nimici.
- De bunăvoie Îţi voi jertfi Ţie, mărturisi-mă-voi Numelui Tău, Doamne, că este bun;
- că din tot necazul m’ai izbăvit şi ochiul meu i-a privit de sus pe vrăjmaşii mei.
PSALMUL 54
- Auzi, Dumnezeule, rugăciunea mea, ruga mea n’o trece cu vederea;
- ia aminte la mine şi mă ascultă. Mâhnitu-m’am întru tânguirea mea
- şi m’am tulburat de glasul vrăjmaşului şi de apăsarea păcătosului, căci ei au abătut fără-de-lege asupra mea şi cu mânie m’au duşmănit.
- Inima mea s’a tulburat întru mine şi frica morţii a căzut asupra mea,
- teamă şi tremur au venit peste mine şi întuneric m’a acoperit.
- Şi am zis: "Cine-mi va da aripi ca de porumbel ca să zbor şi să mă odihnesc?"
- Iată, am fugit departe şi m’am sălăşluit în pustie.
- L-am aşteptat pe Cel Ce mă mântuieşte de nevolnicie şi vifor.
- Aruncă-i, Doamne, în adâncul mării şi împarte limbile lor, că am văzut fără-de-lege şi dezbinare în cetate.
- Ziua şi noaptea se rotesc pe zidurile ei; în mijlocul ei: fără-de-lege şi trudă şi nedreptate;
- din uliţele ei n’au plecat camăta şi vicleşugul.
- Că, dacă vrăjmaşul m’ar fi ocărât, aş fi răbdat; şi dacă cel ce mă urăşte s’ar fi năpustit asupra mea cu gură mare, m’aş fi ascuns de el.
- Dar tu, omule cu sufletul întocmai ca al meu, tu, povaţa mea şi apropiatul meu,
- tu, cel ce împreună cu mine te-ai îndulcit din bucatele mele, cu tine în acelaşi gând am umblat eu în casa lui Dumnezeu;
- moarte să vină peste unii ca aceştia şi de vii să se pogoare ei în iad, că vicleşug se află în sălaşele lor, în mijlocul lor.
- Dar eu către Dumnezeu am strigat şi Domnul m’a auzit.
- Seara şi dimineaţa şi’n amiazăzi voi povesti, voi vesti şi El va asculta glasul meu.
- Cu pace îmi va mântui El sufletul de cei ce se apropie de mine, că în multe lucruri erau cu mine.
- Dumnezeu îi va auzi şi îi va smeri, El, Cel ce este mai înainte de veci. Că’n ei nu se află îndreptare, fiindcă nu s’au temut de Dumnezeu.
- El Şi-a întins mâna să plătească, ei I-au pângărit făgăduinţa;
- risipiţi au fost de mânia feţei Sale şi inimile lor mi s’au apropiat; buzele li s’au făcut mai moi decât untdelemnul, dar ele sunt lănci.
- Aruncă-ţi grija spre Domnul, şi El te va hrăni; El în veac nu va îngădui ca dreptul să se clatine.
- Dar Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în groapa stricăciunii; oamenii sângeroşi şi vicleni nu vor ajunge la jumătatea zilelor lor, dar eu, Doamne, voi nădăjdui în Tine.
DUPĂ a VII-a CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule… (de 3 ori)
Preasfântă Treime…
Tatăl nostru…
Când va şedea Judecătorul pe scaunul Său şi îngerii vor sta de faţă, când trâmbiţa va răsuna şi văpaia va arde, ce vei face, suflete al meu, ducându-te la judecată?
Căci atunci răutăţile tale vor sta de faţă şi greşalele tale cele ascunse se vor vădi.
Pentru aceasta, mai înainte de sfârşit, strigă către Judecătorul: Dumnezeule, milostiveşte-Te spre mine şi mă mântuieşte!
Slavă…
Toţi să priveghem şi să întâmpinăm pe Hristos cu mulţime de untdelemn şi cu candele aprinse, ca să ne învrednicim a fi înăuntru cămării Mirelui.
Că cel ce va rămâne afară, în deşert va striga către Dumnezeu: "miluieşte-mă!"
Şi acum…
În patul a multe păcate zăcând, mă dezbrac de nădejdea mântuirii mele. Că somnul lenevirii mele pricinuieşte chinuri sufletului meu.
Dar Tu, Dumnezeule, Cel ce Te-ai născut din Fecioară, ridică-mă spre cântarea Ta, ca să Te slăvesc pe Tine.
Doamne, miluieşte! (de 40 de ori)
Doamne, Dumnezeul meu, ca un bun şi de oameni iubitor, multe milostiviri ai făcut cu mine, pe care nu mă aşteptam să le văd.
Cu ce, oare, voi răsplăti bunătăţilor Tale, Doamne, Doamne al meu?
Mulţumesc numelui Tău celui mult lăudat, mulţumesc milostivirii Tale celei negrăite ce o ai spre mine, mulţumesc îndelungii Tale răbdări neasemănate şi Te rog, sprijineşte-mă şi de acum înainte, şi mă ajută!
Fereşte-mă, Stăpâne al tuturor, ca să nu mai greşesc înaintea Ta! Că Tu cunoşti alunecarea cea lesnicioasă a firii mele.
Tu ştii nepriceperea mea.
Tu cunoşti cele făptuite de mine, cele întru cunoştinţă şi cele întru necunoştinţă, cele de voie şi cele fără de voie, cele din noapte şi cele din zi, cele cu mintea şi cu gândul.
De aceea, ca un Dumnezeu bun şi de oameni iubitor, şterge-le, Prea-Bunule Doamne, cu roua milei Tale şi mă mântuieşte, pentru Sfânt Numele Tău, cu judecăţile pe care le ştii!
Pentru că Tu eşti lumina şi adevărul şi viaţa şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.